O sedinta care nu a fost chiar o sedinta
Of, urasc sedintele. Nu imi plac deloc. Cea mai mare majoritate sunt o pierdere de vreme completa. Dar ce sa fac. Iata'ma intr'una din sedintele noastre saptamanale. Stau pe un scaun intr'una din salile de conferinte si ma uit la foaia asta din fata mea cu agenda de zi. De fapt, ma uit *prin* ea. In gol. Oftez in sinea mea si ma uit in jur. Fetele cunoscute ale colegilor mei, in jurul mesei rotunde. E o masa dintr'un material alb, cu o textura care imita lemnul. Destul de bine facuta. Ati bagat de seama vreodata cum descoperiti tot felul de detalii in asftel de sedinte ? Eu mereu descopar cate ceva. Se discuta despre niste chestii. Nu stiu exact ce. De fapt, o particica infima din mintea mea este atenta. Stiu dar nu vreau sa stiu, intelegeti ? Da, stiu ca intelegeti. Unul dintre colegi se uita la mine din partea cealalta a mesei. Imi zambeste sters, plictisit. Eu dau un pic din umeri. Privirea mi se scurge lenesa de la o persoana la alta. Uite'o si pe colega noastra...